In acest timp am invatat enorm de mult, pe barba mea cum se spune. Inca fac asta. Sunt 10 ani de la colectia de licenta inSight si 8 cea de disertatie Into the Blue. Mi-am propus sa iti arat cateva poze din arhiva si sa iti spun cate ceva despre ele.
Imi doresc sa fie diferita fata de cum a fost. Imi doresc ca studentii sa nu mai fie nevoiti sa faca 100 de teme pentru a demostra calitatile pe care le au la desenat sau cusut. Sper ca mai degraba sunt ajutati sa isi gaseasca stilul, semnatura.
Imi doresc ca celor care vin din liceele de profil sa nu li se puna frana un an intreg. Ideea ca restul grupei trebuie sa ajunga la acelasi nivel nu este motivant. E frumos sa se ajunga la un numitor comun, insa aptitudinile unora nu trebuie puse pe pauza.
Imi doresc ca lucrarile de licenta / disertatie sa nu mai fie scoase din expozitiile ulterioare, in ultimul moment, pe motiv ca nu aveau loc. Toate lucrarile au parti bune. In viziunea studentilor, e cel mai complex proiect la care au lucrat, iar acesta chiar merita expus publicului.
Imi doresc ca profesorii să nu mai subestimeze sau sa rada de conceptele abordate de studenti și de modul in care acestia gandesc. Nu iti vine sa crezi de cate ori s-a intamplat asta.
Imi doresc ca pe fetele studentilor veniti in practica sa nu se mai citeasca burnout-ul cauzat de stresul temelor si al sesiunii. Sa nu mai aibe intrebari existentiale precum „viata cand mai avem?”. Orele de practica nu ar trebui sa fie luate ca o obligatie, ci ca o oportunitate. Este intalnirea cu lumea reala, in care se intampla lucruri despre care la facultate doar se povesteste (ba chiar mai multe).
Studentia nu ar trebui sa se simta ca un full time job cu extra ore, ci ar trebui sa fie despre conturarea designerului. Un student care chiar vrea sa urmeze o cariera in acest domeniu, nu are timp pe durata studiilor sa isi gaseasca unicitatea. Mai mult decat atat, uneori nu este incurajat deloc de cei care ar trebui sa le fie mentori.
Ii incurajez inca pe toti cei care ma intreaba, sa urmeze studiile universitare! Insa le spun sa aibe asteptari mari doar de la ei insisi. Un 10 la examen nu inseamnă nimic daca nu sunt multumiti de abordarea temei sau de importanta acesteia in cariera ta. Important este sa inveti si sa te perfectionezi acolo unde este necesar, dar sa ramana fideli propriilor convingeri.
Personajele alese pentru evidentierea conceptului sunt: Indragostitul, Exploratorul, Pesimistul, Conservatorul, Excentricul si Sensibilul. Invelisul exterior este folosit ca o bariera in cunoasterea personalitatii. Utilizarea ideii de uniforma in colectie pentru realizarea contrastului fata de interior, reprezinta normele stabilite de societate. Interior este reprezentat in colectie sub forma de rochii diferite, care evidentiaza, fiecare in parte, cate o tipologie umana, in functie de sentimentele sale sau de comportamentul in mediul social.
“A cunoaste intreaga lume nu este nimic in comparatie cu faptul de a cunoaste misterul interior al fiintei tale. Insasi ideea de a compara este in intregime falsa. Fiecare individ este unic, deoarece nu mai există nimeni asemenea lui. Faptul de a compara ar fi fost ceva normal dacă indivizii ar fi fost asemănători. Dar nu sunt. (…) Este imposibil sa gasesti o alta fiinta care sa fie exact ca tine. Noi comparam, deci, fiinte unice si de aici provin toate problemele.” (Osho-Viata este aici si acum.)
Colectia inSight a fost cusuta acasa, pe melodia Beneath Your Beautiful, piesa lui Emeli Sande si Labrith. Tin minte si acum masina casnica a mamei, care mi-a fost de mare ajutor. Camera mea era 80% din timp atelier, iar in restul timpului apucam sa dorm.
“Oamenii stau să vadă oceanul ca o întindere de apă albastră care are valuri și strălucește, dar nu au nicio idee despre ce se întâmplă în interiorul lui, stând pe marginea unei lumi necunoscute”. David Gallo
Scopurile bioluminescentei sunt diverse, de aparare sau atacare a altor specii. Aceasta capacitate a vietatilor de a lumina este considerata fascinanta, mai ales fiind rezultatul adaptarii la un anumit mediu nefavorabil.
Chiar citeam cateva randuri ale lucrarii de disertatie si mi-am reamintit cate carti despre oceane citisem si cate documentare vizionasem. Mi-am reamintit si cate texturi de materiale folosisem si ca mai am cateva materiale de atunci. Am experimentat multe tehnici pentru a realiza efectele dorite, de solzi, picaturi de apa si imprimeuri care sa lumineze in intuneric.
A fost o schimbare majora in etapele de realizare a colectiei Into the Blue fata de cea de licenta, pentru ca a fost prima colectia pregatita in atelier. Nu iti imagina ca a lucrat la ea o echipa intreaga de croitorese. Am lucrat fiecare detaliu singura, insa in mare parte din atelierul propriu, iar asta era marea bucurie a acelui moment. Si daca tot am zis ce fredonam cand coseam colectia inSight, colectia Into the Blue a fost imprimata pe melodia Spectrum de la Florence & The Machines. Into the Blue si-a facut gasit loc in numeroase expozitii datorita prietenilor care s-au indragostit de ea , dar si in reviste de moda.
Albume dedicate celor doua colectii se regasesc inca si pe pagina de facebook.
Cred ca stii bine continuarea, daca ne urmaresti activitatea din 2014 sau daca esti pe faza cand postam cate un story despre ceva din trecut.
Ne-am mutat atelierul si l-am facut mai frumos in fiecare an, am creat site-ul care si-a gasit in sfarsit identitatea acum doi ani, dar mai ales am definit brandul Onibon. Am participat la cateva prezentari de moda, targuri de moda si expozitii. Am creat cate doua colectii pe an pana la pandemie, apoi cate una, pentru ca am simtit ca trebuie sa incetim putin ritmul. Am dezvoltat proiectul ia tricotata si ne-am extins cu linia Onibon Happily Ever After. Am pregatit multe comenzi personalizate in atelier pentru a interactiona direct cu clientele si astfel am devenit mai buni in folosirea tiparelor care avantajeaza corpul.
Desi sunt atasata emotional de primele colectii casual, cred ca ceea ce fac acum mi se potriveste cel mai bine: cu tricotaje, broderii si imprimeuri puse la un loc pot crea un univers unic fiecarei colectii.
Fiecare an aduce propriile provocari si ma reinventez de fiecare data cand este nevoie, incercand totusi sa-mi pastrez convingerile ca designer. In fiecare an, incerc sa indeplinesc cate un mic aspect al visului meu. Sa nu uitam ca abia acum 2 ani site-ul nostru a inceput sa arate si sa functioneze asa cum trebuie. Sau ca in acest an am participat la primul targ de mirese cu colectia Onibon Bridal.
Si toate acestea nu se datoreaza doar temelor de facultate realizate la timp, desi m-am straduit si am reusit sa le finalizez de nota 10.
Ele sunt defapt rezultatul a 10 ani in care mi-am dedicat timpul pentru a ma descoperi. Se datoreaza pasiunii mele pentru acest job, dar mai ales comunitatii care aprecieaza si sustine creatiile mele. Nimic nu ma motivează mai mult decat aceasta recunoastere si apreciere din partea ta.
Fotografii: Amalia Gaita, Model: Cristina Siminiceanu
Ma bucur ca jobul ales imi da libertatea sa ma exprim asa cum vreau, sa fiu mereu inspirata de ceea ce ma inconjoara si sa te surprind de fiecare data cu concepte noi pregatite cu drag pentru tine.
Colectiile Onibon Casual sunt atemporale, fiecare piesa putand fi purtata oricand, in orice combinatie preferata de tine.
Evenimentele speciale sunt sarbatorite mai frumos cu tinutele de seara din colectia Onibon Special, create in stilul nostru reprezentativ.
Noua colectie Onibon Bridal va propune rochii de printese in care sa va simtiti confortabil intreaga zi.
