Ce este sustenabilitatea

La scurt timp după, am avut ocazia să explorez aceste întrebări dintr-o perspectivă mult mai aplicată, în cadrul mobilității la Amsterdam, unde am participat la Sustainable Apparel and Textiles Conference și am vizitat Fashion for Good Museum.

Cele două experiențe mi-au oferit perspective noi asupra sustenabilității în industria modei, de la strategiile și reglementările pe care brandurile trebuie să le ia în considerare, până la inovațiile în materiale, circularitate și noi modele de business. Mai ales, m-au făcut să înțeleg că sustenabilitatea nu este un răspuns simplu sau o listă de criterii de bifat, ci un proces continuu de întrebări, alegeri și acțiuni.

Mobilitatea face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțată prin programul Power Station++, derulat de @centruldeproiecte , cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul @ministerul_culturii .

Sustainable Apparel and Textiles Conference este o conferință de business care răspunde întrebărilor pe care brandurile și le pun atunci când vine vorba despre alinierea și adaptarea strategiilor lor la noile reglementări de sustenabilitate din industria modei, cu orizontul anului 2030.

Temele de discuție au fost diverse, de la munca și aprovizionarea etică, cu scopul de a genera un impact pozitiv asupra mediului de lucru, până la transformarea procesului creativ într-unul cât mai sustenabil. S-a vorbit despre utilizarea materialelor inovatoare sau cu un impact redus asupra mediului natural, despre practici de circularitate și despre politici de decarbonizare a lanțurilor de aprovizionare.

Un accent important a fost pus și pe comunicarea credibilă a eforturilor și progreselor în materie de sustenabilitate către consumatori, astfel încât brandurile să poată construi și transmite încredere. În acest context, un procent de doar 14% dintre cumpărători declară că aleg, în primul rând, un produs sustenabil.

După primele două zile de conferință, am avut un moment în care mi-am spus: „Asta e. Tot ce pregătisem deja despre sustenabilitatea în modă trebuie aruncat la gunoi.”

Realitatea este, însă, mult mai complexă. Sustenabilitatea are, desigur, definiții și criterii care trebuie respectate, dar, dincolo de acestea, este un lanț de acțiuni și decizii care trebuie testate și adaptate pentru a se potrivi fiecărui brand și consumatorilor săi. Ceea ce funcționează pentru un brand nu înseamnă neapărat că va funcționa și pentru altul.

Un alt aspect discutat a fost legat de resursele financiare necesare pentru implementarea acestor schimbări. Cu cât un brand beneficiază de un buget mai mare din partea investitorilor pentru a putea bifa mai multe criterii de sustenabilitate, cu atât are mai multe șanse să absoarbă o parte din costurile acestor implementări, astfel încât acestea să nu fie transferate integral către consumator prin prețul final al produsului.

Un subiect care mi-a atras atenția a fost și discuția „Will EU End Fast Fashion in Europe?”. Termenul de „fast fashion” a fost, într-un fel, ocolit, mai ales în contextul apariției platformelor de e-commerce asiatice de ultra-fast fashion. În acest context, brandurile pe care le găsim în mall-uri nu mai sunt neapărat definite drept fast fashion.

Mai mult decât atât, s-a punctat faptul că termenul „fast fashion” nu are, în prezent, o definiție juridică propriu-zisă, fiind mai degrabă utilizat ca o formă de stigmatizare.

Cel mai mult m-a inspirat panel-ul „Keep it in the loop: How to design for durability” din cadrul conferinței. Apogeul sustenabilității e să faci un produs atât de natural, ca în urma reciclării lui să-l poți pune în farfurie: sos de roșii crescute în compost de blugi. A fost cel mai wow! moment.

Pentru mine, cele două zile de conferință au fost, mai presus de toate, o ocazie de a privi sustenabilitatea din modă dintr-o perspectivă mult mai nuanțată și mai realistă. Am plecat de acolo cu mai multe întrebări decât aveam la început, dar și cu multe idei pe care vreau să le aprofundez și să le împărtășesc mai departe.

Conferința de două zile a fost completată de o vizită la Fashion for Good Museum, un muzeu interactiv dedicat viitorului modei. Aici am descoperit poveștile din spatele hainelor pe care le purtăm și am înțeles mai bine cum alegerile noastre pot avea un impact pozitiv atât asupra oamenilor, cât și asupra planetei.

Cel mai mult mi-au plăcut parcursul unui tricou, de la producție până la vânzare, și mostrele inovatoare de materiale sustenabile. Le-am pipăit pe toate, curioasă să descopăr texturile și să înțeleg mai bine alternativele care pot transforma industria modei.

În plus, am notat multe dintre numele inovatorilor din domeniul modei și al textilelor pe care i-am descoperit aici. Toate informațiile și ideile pe care le-am descoperit în cadrul acestei experiențe vor fi prezentate, în perioada următoare, sub forma unor carusele pe paginile de social media ale designerului Oana Cucu.

Despre inovatorii din modă și textile, materialele sustenabile și soluțiile care pot contribui la un viitor mai responsabil al industriei voi povesti mai multe în postările următoare pe instagram și facebook.

Prima postare din seria de #insights de la Sustainable Apparel and Textile Conference, cu câteva informații din Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare, discutate și în cadrul evenimentului, dar și o primă viziune a cum se vede viitorul modei sustenabile a fost deja postată aici.